Parchetul dintr-un Univers paralel! Ce-am văzut la el?
Știm cu toții, ca timpul dintr-un Univers paralel trece altfel. Vorbim despre alte dimensiuni, despre alte frecvente. Nu doar ca e un loc, căruia poți sa-i spui acasă, dar te simți proiectat după algoritmii "one-to one", "one to many", mai ceva ca la informatica. Unde să strecori greșelile, când singura greșeală, e ca timpul poate si-a permis prea multe cu noi, iar noi l-am filtrat prin gaura neagra. Asa cred că s-ar întâmpla cu toate căutările noastre de peste zi, dacă nu am avea un index, pe care sa contabilizam suma întrebărilor pe care ni le punem zilnic și cate întrebări gasim pe metrul patrat. Doar întrebarea costa loc, loc de bun venit în echipă. De aceea, Universul întrebărilor e vast, astfel încât te pierzi încercând sa ieși la suprafață, știind totul sau neștiind nimic. Dar de fapt, ce am știut ultima dată, să povestim concret, fără să ne pierdem în detalii? De ce am plecat de la nimic, și am ajuns la tot ce ne înconjoară, până și la spațiul care ne separa? Doar pentru ca vorbim de camere? Poate am vrut mai mult de la noi, ca producători sau chiar oameni de rand. Dar tu, de unde AI inceput? Cu siguranta, ai inceput cu proiectarea vietii tale. De la cele mai simple intrebari, pe care ai construit propriul acasa.
Am ajuns sa ne difuzam asa timpurile prin noi, ca să umplem fiecare camera cu esență noastră autohtona sau exotica sau cu caracteristicile ce ne-au făcut ce suntem astăzi și nu doar când e vorba de parchetul stratificat. Nu am omis timpul, deoarece el e cea mai bună unealta în șlefuire și dezvoltare. Și nu doar intr-un Univers paralel, lucrurile devin mai mult decât crezi, și mai mult decât par a fi.
Lumina, care m-a inteles. Anii de viata
Oare s-au dezvoltat atât de multe pe ceea ce credem sau pe ceea ce rațiunea noastră ii da forma? Asa curg întrebările, cand nu-ti mai cunoști originea și ai nevoie de atatea răspunsuri sa clarifici sau să ai imaginea de ansamblu. Precum o sursa de lumina, care se propaga prin tine, ca sa-ti ofere cele mai bune rezultate. Lumina care m-a înțeles, a fost atât de aproape sa-mi piarda toti stimuli, toate conexiunile pentru care am crezut ca plătesc ani din viata. Lumina care m-a înțeles atunci când am fugit de întuneric, să o caut și sa o găsesc pe ea, sursa mea de inspiratie și motivul meu de a scrie și de a contura povesti. Poate am fugit si de lumină, atunci cand era prea puternica pentru mine si aluneca precum razele de soare pe marginile Curcubeului. Oare are stimuli, da pentru ca e fragilă ca sticla, dar de neclintit precum o piatra. Dar este lumina, care pătrunde pana în cel mai negru colt al sufletului. Și da vorbesc de lumină, ca de natura, deoarece nu am alta, cu ea m-am născut, cu ea m-am întruchipat în ceea ce sunt astăzi.
Paralela in multe, dar nu și cu sufletul meu
Pentru ca natura are nevoie de povesti, mi am construit o camera paralela, asemenea cu sufletul meu, paralela în multe, dar orizontala în mai multe direcții. Adică un fel de un pic defecta, dar funcțională în alte moduri. În viata, e mereu vorba de planuri, poate nu le-am avut pe cele mai bune, poate nu am ajuns la timp la târg pentru a le negocia, pe ele, planuri în viata...planuri de viata desfășurate uneori atâta de bine sau atât de prost, încât ajungi să crezi că viata te-a făcut din nastere, design de interior sau arhitect. Si știi, faptul ca vocea ta va fi mereu bazata pe criterii precum: autencitate, descoperire, noutate, evoluție și progres, aplicabil si la dezvoltarea brandului de parchet. Poate nu neapărat în ordinea aceasta, dar poate ideal ar fi.
Sa-ti decorezi interiorul e un lux...
Sa-ti decorezi interiorul e un lux...în stil astronaut. De ce spun asta, pentru că unii omit ca stelele nu doar sclipesc pe cer, ci și în interiorul sufletului nostru, dacă știm sa le pictam sau desenam. Astronauții nu doar ca se simt în largul lor în spațiu, dar mai și coboară Luna Și Soarele și cu ai lor aștri, pentru a fi admirate și privite. Dar ce facem cu atâta strălucire, când alții ne vor mati și fără sidef, acoperiți de praf și negura timpului precum un parchet de lux neșlefuit? Apelam cu incredere la reconditionare. Cred că așa se trăiește pe Lună. Noi tot încercăm să scoatem la lumină, arta din noi sau ceea ce au reușit sa deseneze părinții nostrii în noi. Poate ne-au vrut alb-negru, poate ne-au vrut color, dar știm ca amintirile astea nu se șterg nici cu radiera, nici din ceasca de cafea. Oricum, noi le păstrăm amintirea vie, ca și când ar fi fost AZI, pentru că IERI mai mereu ne-a fost închiriat de alții prin alte mijloace. Clipele de azi, nu se măsoară în clipele de mâine, decât în sclipiri de stele sau sclipiri de ceas, atât ne-a mai rămas, exact ca durabilitatea parchetului masiv. De aceea, am preferat sa-mi decorez camerele dintr-un Univers paralelel, pentru că eu trăiesc în el si creează spațiul de care am nevoie și tin foarte mult la ceea ce mi transmite o camera. Povestile de pe parchet au cel mai fain sonor, deoarece eu le dau play si tot eu le reduc la nivel de tacere. Sunt precum visele, deoarece simti cum cobori de pe norisorii tai pufosi direct pe Pamant.(natura; origine ; stabilitate). Exact nuantele care ma conecteaza la el. Acel spatiu orizontal, care te face să plutesti sau sa fii atat de ancorat in ceea ce faci, pus în evidenta de parchetul de la Alma Parchet. Tu ce faci pe parchet sau ce strangi de pe parchet? Strang scame, dar cred ca m-am impiedicat de scam-ul de pe email, deoarece asa imi verific inboxul, cu laptopul pe parchet / covor si cu picioarele-n aer. Adun si fire de par, dar cate povesti de a fir a paru' am depanat eu pe parchetul de lux. Ascultandu-ma singura pe mine, cu vocea si ecoul din pereti, in dimineti tarzii sau nopti cu Lună.
Uneori, simt ca imi egalez simturile si notele de somn, pasind alene pe parchetul Chevron, ca apoi sa ma scufund pe perna moale. Imi place faptul ca acest parchet, se imbina cu natura mea pasionata de muzica si natura. Culorile sale calde si naturale, ma imbie la caldura caminului si liniste interioara. Iar notele lemnoase, ma fac sa mi deschid sufletul catre creatie si frumos. Plăcile mari, modelele „herringbone / chevron” dau lux și impact vizual, iar plăcile inguste și multe rosturi, aduc a stil clasic/tradițional. Daca as fi MIC, cand scriu acest articol as imprastia jucariile pe jos, dar nu mai sunt la varsta aia.
Sa te simți MIC, într-o lume MARE
Daca as fi mic, as schimba culoarea parchetului cu creioanele mele colorate...ce mai, cel mai fain design, cele mai complexe geometrii, doar parchetul de lux, oglindește o personalitate complexa. Daca as fi MIC, as pune cuburile cap la cap si as forma turnulete si castele, dar am castelul meu de nisip pe parchet, de pe care lipsesc doar scoicile si briza marii. Daca as fi MIC, as aspira la mai multe, nu doar praf, ci la pulbere de stele. Dar definita lumii universale, din care face parte si parchetul, e de fapt sa te simți mic într-o lume mare, intr-o lume în care A.I cuprinde mai mult decât poți vedea și intelege. Doar luxul, raspunde la cele mai bune întrebări pe metrul patrat și este precedat de cele mai bune atribute: confort, siguranta, rafinament, eleganta, etc.
Dar de ce tot acest conținut "împrăștiat" pe jos și atat de paralel cu restul articolului? Pentru ca încă nu am atins subiectul al acestei povesti dintr un Univers (in)stabil, si cu instabilitate de la norii de ploaie din tavan, cu căderi nervoase, cu trafic intens, cu confort și multe pauze de scris și procrastinat si
...brusc ne-am trezit intr-un mediu / spatiu de copil. ( chiar dacă am depășit cu mult varsta aia). Sau l-am atins pe alocuri, prin intermediul inteligentei artificiale, care nu sta locului și ne oferă detalii despre creația ei / lui. Încă nu ne-am dat seama dacă cel mai bun A.I este reprezentantul feminin sau cel masculin, dar aici cred deja ca vorbim despre pur și simpla dovada ca identitatea A.I face să ne întrebam, care dintre reprezentanții cunosc mai bine tipologia umana și știu sa se plieze cel mai bine unor nevoi viitoare. Și ca să facem și mai multa lumina, totul tine de cum formulezi întrebarea și cum vrei sa ți se răspundă cu LUX de amănunte sau în MARE. Aici pierdem niște detalii importante, pentru ca marea e un lux de detalii, pe care trebuie sa ti-l permiți, asa e și cu A.I. Odată scufundat în oceanul sau de secrete bine pus la punct, ramai perplex cate poate sa aducă la suprafață despre subiectul nostru exemplificat mai sus. Consider ca A.I în ceea ce privește orice subiect abordat, în cazul nostru: parchetul din lemn, va cunoaște atât de multe abordări și reprezentări, pe cât de diferențiat e comportamentul uman. Nu poți vedea mai mult decât poți întreba, decat dacă sapi putin prin tunelurile internetului și culoarele sale. Dar dacă nu este materie indexata, tot degeaba, una în cazul A.I care inlocuieste asistenta online din chat, cu răspunsuri predefinite, care au o baza, doar ca nu stimulează discuția și continuarea ei spre procesul de cumpărare.
Acest articol a fost scris pentru Superblog 2025.
Surse poze: pixabay și Alma Parchet
Comentarii
Trimiteți un comentariu