Globul dragostei! I-am pus prea mult sclipici?

Era globul meu preferat. Se învârtea în jurul axei sale și descopeream atât de multe la el, de parcă toată geografia a luat forma lui. Eram atât de încântată de desfășurararile lui, de planul lui dimensional, încât am uitat că timpul are patru anotimpuri, de zici că am poposit la Polul Sud. Dragostea plutea în aer și eu nu știam ce să mai simt mișcările lui revoluționare sau climatul lui atât de schimbător Cred că m-am miscat atât de prost în ultima vreme, încât și globul geografic va fi gelos pe mine. De aceea, am "maturat" tot continentul să strâng inimi pe metrul patrat. Mi-am dat seama cât de colecționar sunt, cât mi-a lipsit colecția mea de timbre din altă lume parcă. Daca mi-as fi continuat călătoria pana la Polul Nord aș fi descoperit cât de diferit e timpul față de ce vedem în poze. Sunt inimi înghețate, care nu mai au forța de a străluci la fel de mult, dar tot găsesc o breșă de lumină să ajungă la ele, la stelele polare. Mulṭumesc pentru faptul că ai ales să mi împărtășești din sufletul tău. Adun bucăți de inimi de pe jos și le depun în cufere pentru mai târziu. Dar inima mea cere artificii de DOR, pe care numai pe un glob pământesc le mai poți avea. Dacă ai înțeles mesajul nu mai interpreta greșit semnele naturii mele. Eu m-am confesat prin tine, ca să ai aluzii despre mine și să ma recunoști în toate și sa-mii spui că glasul meu te- a condus în viata? Mi am dat seama cata dreptate ai avut atunci când te-ai gândit la propria fericire mai mult decât a tuturor. Dar nu ai făcut nimic greșit, crezând asta doar ai fost puṭin narcisistă cu propriile nevoi. Îmi pare rău, să- ți spun ca ne am dezamăgit reciproc, dar nu m-am putut regăsi decât printre rândurile tale, care înseamnă mult pentru mine. Am ajuns atâtea străzi să străbat pana am ajuns la calea inimii tale. A fost în serpentina, mai ceva ca pe Transfăgărășan sau Lacul Vidraru. Dar inima mea a simtit ca străbate km pentru axma auzi și a ma simți alături de tine. Și tu ce faci ma îndepărtezi precum un glob de zapada ce sta atârnat în brad. Ma îndepărtezi precum promoroaca ce sta pe gene și îmi spui sa mai stau. Pentru ce? Dacă timpul meu s-a racit și nu mi te mai pot înțelege simți ca pe timpuri. Realizez cât e de târziu pentru al nostru timp care a devenit incert, pentru simplul fapt ca ai ales sa ma pierzi in neant și sa ma răcești cu atitudinea ta. O fi fost bine, o fi fost rău, ce am aflat despre tine, dar simt ca m-am imobilizat prea mult și am aflat ca m-am desprins de tine precum ghețarul din Antarctica.

    M-ai simțit, te-am simțit cum.te îndepărtezi, mi ai făcut vânt sa ți stau la distanta, cu toate că mă dori aproape. Ce interziceri de o noapte! Câte timpuri oi fi pierdut așteptând marea cu sarea de la un om ca tine. Oare m-am înșelat eu ca nu poți cuceri globul dragostei atât de simplu și de echivoc. Poate am învârtit prea mult de el. Poate nu am opritvla timpul și momentul potrivit, dar mi a plăcut sa călătoresc prin el. Timpul a demonstrat  ca orele nu sunt îndeajuns pentru cei ce iubesc. Nici distantele nu se compara cu apropierea, pe care am avut o noi pe globul dragostei. Am uitat firul povestii la rubrica Crăciun, pentru că timpii mei de acum anunță a sărbători. Ninge peste tine cu fulgi mari și deși peste care anii au mai lăsat timpul sa treacă. Eram atât de greu de convins sa renunțăm la ceea ce ne-a făcut fericiți odată, la ceea ce puteam avea si cuprinde în brate și mai mult la ce am crezut ca pierdem nefiind noi. Noi cei pe care i-am văzut mereu în poze, noi pe care i am cufundat mereu cu cei nerealizati poate, de am strâns în noi atâtea dezamăgiri și frustrări. Acei noi pentru care unele inimi au încetat să mai bata prea devreme și a apus tot. Dar nu tot peste care nu mai putem spune pas, pentru că am prea spus prea la multe la tot ce am încadrat odată intr-un televizor vechi, ai putea crede dar nu, doar programul era defect sau de alte timpuri, cu alte frecvente. Noi ne-ammirat mereu de ce ne-am amintit mereu printre rânduri, printre gânduri, dar ne-au ajutat și alții saxiesim la suprafata. Poate ne-am întins cât e plapuma,  dar am încercat sa facem din ceea ce trăim un loc frumos, chiar facă am mai alunecat în extreme.  Ne-am fericit asa cum am fost, asa cum ne-am dorit dar nimeni parca nu ne a întrebat cât costa fericirea în "banii nostrii". Nu e vorba doar de valuta, ci de echivalenta a a ceea ce simțim și trăim.

  Pentru unii a insemnat anii de viata, fericire si prosperitate. Pentru noi, căldură caminului si asigurarea unui trai decent și prosper. Dar inima mereu va știi mereu pentru ce se cearta pentrubsdtfrl de sentimente și lovele. Lovele care mereu au cucerit internetul prin forma lor simpla de a achita un trecut sau un sistem. Dar de ce ne gândim la cât de materializatoare este inima pe care o poți cumpăra asa de simplu sau atât de complicat după cum îți permiți. Cum aa dai vina pe ea, ca te întreține prost, când chiar întreținerea ta cu viata parca nu mai are sens. Oare am pus prea mult suflet sau prea mult sclipici, când m-am gândit la tine, oare chiar asa de neuniform îmi ești,  ca nu mai știu de ce ti am pierdut toata strălucirea? Ma credeam ceva pentru tine și apoi am realizat ca timpul nostru a devenit atât de inert atât de nemișcat, încât am crezut ca totul e în zadar. Nu mai pot înțelege de ce am risipit atâta timp crezând in credințele greșite, poate sa mi dovedești tu ca încă mai exista cai drepte pentru care sa lupt. M-am avantat prost, cu capul înainte, ca să înțeleg a cui e destinul. L-am apucat de mana, dar m-a tras înapoi, cică numerar era corecta. Dar care o fi? Mi am discutat tot trecutul, ca ți am iertat prea multe și te ai tot prin mine sa sapi și sa faci căutări. Nu mi dau seama de ce am așteptat atât de mult aceasta sansa să fac un timp despre tine. Pentru ca mi ai răvășit prea mult mi-ai făcut sa mi pierd controlul și direcțiile în apele tale. Poate nu au fost cele mai curate, dar am văzut multe prin ele. . Asa ca nu ma lasă fără ochii mei, ochi, care s-au intersectat cu ai tai. Acea privire pătrunzătoare carexa străbătut atâția ani să vadă lumea în alte culori. Culori pe care le-am descoperit datorita ție pentru că tu mi ai dat lumea în alte culori și îți mulțumesc. As fi preferat sa por sterge nuantele care m-au pictat urat din al tău suflet, dar cică și alea fac parte din tablou.  Un tablou pe care l-am tot privit pana i-am aflat toate luminile și umbrele. Cred că glasul mi a rămas îmbibat în cerneală sibam dispărut din note. As fi văzut atât de multe prin tine, încât viataxmea a depins atât de mult de ale tale cuvinte moi. Am realizat ca am câștigat prin mine, oamenii poate  cu același suflet și valori, dar am și pierdut și oameni cu valori mai slabe. M-am întors pe toate partile pana qm aflat de unde pornește totul, dintrvo inima bogata în batsi pe minut, de aceea inima mea nu mai cunoaște alt adapost decat inima ta, ca intr-un oraș al faptelor bune. Chiria s fost s-o este reciproca, dar eu nu mai știu a cata plata e. De fiecare data, inima mea nu mai are suspine sau așteptări, dar încearcă sa devina ceea ce pentru mulți nu a reușit, o inima cadru, care imbrstiseaza cu și fără retineri. Am fost pozitivi, am fost credibili pana la un anume punct, până cand vântul a venit și a răvășit foile. Le-a întors pe toate partile  pana când a aflat ca inima nunera decât un index al dragostei mute, abonare. Cate continuări pe minut, câte decizii, câte întrebări, câte cauze pierdute, doar decea inima. Dar ea nu se lasă mai prejos și constientieazeaza ca nu mai poatec fi la fel. Pentru ca inima ei e delicata.

   Mi-as fi scris pe inima absoarbe atât de rapid totul precum cerneală. E imbibats de timpuri, dar nu  potibreproda ca ți a luat ultima dată, o viata, o experiență, un vis. Poate nu mai cunoște timpul în care s-a schimbat,  dar totul a fost secret. Poate ți as fi scris ca prima, dar prima data, a fost de proba, ti as fi inteles  și alte timpuri, dar a preferat să tacă sa nu mai vorbească vocea inimii. Inima scrie pe rânduri  și și imaginează povestea asa cum e scrisa de alte inimi, cu stil caligrafie, cu o urma de valdura și suferință. Mi as fi pierdut timpul pe pagini, alergând după inima ta, dar am distanțat atâtea chestii sa nu ți mai construiesti punti către mine  deoarece și eu pot fi ușor de dărâmat. De aceea, te am rugat sa fii cele ce ești și când nubs de faṭa,  poate sau nu. Poate mi ai descris prea mult atmosfera din inima ta  și ai rămas golita de sentimente și emoții.  Eu nu mi am dorit sa te cunosc decatcasa cum as fi vrut atunci când inima culegea steluțe de pe asfalt și le punea la ferestra dragostei. Se apropie iarna, vântul le va dezlipi  dar cu siguranță, inima va cunoaște mereu lipiciul perfect pentru a se vuibari acolo unde trebuie. Ni e dragoste fără năbădăi cum nu e scris fără greșeală sauvsemne de punctuație dlfsra sublinierea. Am crezut într un timp pe care natura nibl-a dezbracat în fata pe care l-am cunoscut asa de devreme, dar într un târziu al meu.

    Eram fără nimeni, pentru că ne cunoșteau toți. Eram cu toții, pentru că nubne mai știa nimeni, decât luna și cu stelele. Ne-am văzut atât de bine niște timpuri, de am crezut ca le am trăit cu toti, nu doar cei cu semicerc sau bifa albastra la profil. Poate nu ne-am deslușit prea bine, dar am cautat ani de zile rețeta perfecta,  timpul pe care sa ni l întoarcem o viata, acea frecventa care lipsește altora. Dar ce să vezi frecventa era arat de a noastră,  încât am crezut ca ne știm din tinerețe. Nubne am putut concepe astfel de timp, deoarece am parcurs prea multe etape împreună., ca da dezmeticesc tocmai acum, când timpul ne-a dat atât de mult de furca și noi lui. Dar păcat ca am dat cu bata în balta și ne-am maturizat cam prost, într un moment în care racontsrile noastre ar fi contat mai mult sau mai puțin pe piață.  De ce am ales să ne înrăutățit situația, naiba știe, dar poate o fi fost bine  dar tor noua ne-am făcut rău. Ne-am aproximat atât de mult timpurile, să ne lipim unii de alții, mai ceva ca campionatele de strâns inimi de pe jos, dacă exista asă ceva. M-am crampoane de ideea ca nu sunt suficienta oentru lumea asta și am demonstrat ca  am abandonat poate la jumătatea drumului.  E rău să foi sincer, când timpul te părăsește, și nu mai știi ai cui ai fost, pe cine ai înțeles și cum s-au derulat toate că un carusel de inimi. 

   " Oare doare sa știu ca inima ta a fost certata atât de mult cu iubirea de nu i-a lăsat pic de spațiu, de spațiu între noi?"