În ochii tuturor se putea vedea așteptarea acestui ”bine”.
1.Care ar fi unul dintre cuvintele, pe care
ţi-ai dori să-l auzi la stetoscop în timpul unui consult online sau nu?
Cuvântul ”bine”. Am pus de atâtea ori
stetoscopul pe pielea oamenilor până acum, iar în ochii tuturor se putea vedea
așteptarea acestui ”bine”, urmat de ”nu aveți nimic, inima e perfect
sănătoasă”. Acest cuvânt are altă sonoritate când vine din gura unui
specialist, după ce crezi că ceva e în neregulă cu tine.
2. Care ar fi remunerația asteptata, în
urma unei consultații online? În ce ar consta aceasta? Poate fi loc și de alte
beneficii?
Fiecare consultație se plătește până la urmă. Însă, ca viitor
medic, cea mai mare răsplată pe care o pot primi este un simplu mulțumesc frumos de la pacienții mei. Nu
plicuri de bani, nu buchete de flori ori pungi de cafea. Am întâlnit atât de
mulți pacienți care, deși primeau o veste bună, nu ziceau nici măcar un hai mersi, încât, cu inima strânsă, stau
și mă gândesc dacă vom reveni vreodată înapoi, pe drumul omenirii.
3.Din replicile, frazele primite zilnic în
inbox la cabinetul privat / mesageria privata, care ar fi cele mai amuzante?
Au fost foarte multe, însă mereu mă amuz când văd oamenii care nu doar că vin cu un diagnostic pus de pe net, ci vin și cu foi printate cu tratamente și cu investigații de făcut pentru boala presupusă pe care o au. Uneori, asta mă face să mă întreb dacă chiar se merită cei 6 ani de facultate și 6 de rezidențiat pe care îi parcurg.
4. Va consult cu privire la ultima escapada
amoroasa a iubitului meu? Ce i-aţi recomanda în acest caz.
Nu există loc de alte escapade când relația e una stabilă și închegată. Amorezarea s-a încheiat, când bărbatul caută diagnostice pe la alte femei.
5. Cu ce diagnostic ar putea veni un
îndrăgostit la cabinet?
Sper eu cu niciun diagnostic. Vine cu simptomatologie și
diagnosticul îl pune medicul specialist. Poate prezenta palpitații, tahicardie,
o ușoară cianoză la nivelul pomeților, al nasului și al buzelor, gol în stomac
și altele de genul.
6.Care crezi că este data cea mai căutată
în calendarul dragostei? Ceva momente norocoase, karmice sau pur și simplu,
coincidență.
Nu cred că există un calendar al dragostei. Dacă stai să
cauți dacă e 14 februarie, 24, ori 1 martie sau 8, doar ca să îi spui o vorbă
dulce și un te iubesc sincer, aia nu
e dragoste. Dragostea se vede, se simte și se demonstrează în fiecare zi
calendaristică. J
7. Care este curiozitatea zilei de
Valentine's Day? Asta cu care iubeste mai mult, parca e cam depășită? Care ar
putea fi noutatea?
Recunoștința. Oamenii nu mai sunt recunoscători pentru
gesturile pe care le fac cei din jurul lor. Acum totul se rezumă la o nevoie,
iar aceste nevoi au devenit un fel de rutină. Trebuie să ne amintim mereu că
partenerul nostru nu e obligat să ne suporte ifosele, așa că merită un sincer mulțumesc și te iubesc mai ales de Valentine’s Day.
8. Cât de scumpe sunt gesturile la vedere?
Mai există, pretenția de simple atingeri?
Nu sunt scumpe deloc. Poate, în cazul unora, costă puțin
orgoliu. Însă gesturile mici sunt în continuare la modă și, pe deasupra, sunt
cele mai sincere!
9.În secolul 21, care ar fi aplicația
copil, pe care ar dezvolta-o o persoana îndrăgostită? Îmi amintesc de campania
Radio 21 dragoste pe neve.
Eu aș merge pe scrisori. Să aștepți cu zilele un răspuns de
la persoana iubită, să stai cu griji că n-o să răspundă invitației tale, câte
emoții, câte trăiri!
10.Aparenţele înșală, dar nu ajungi mereu
pe coperta sau într-un articol în cadrul broșurii / revistei psihologia
iubirii. Care ar fi prețul pe care a-ti fi dispus să vă promovaţi relația?
O relație adevărată nu trebuie promovată. Ce clădești din
iubire nu trebuie ridicat în slăvi și expus pe toate gardurile. De asta și în
rândul vedetelor maaari, presa pare că e mai interesată de faptul că un inel de
logodnă a costa jde milioane. Pentru ei, care sunt oameni de rând dar într-o
altă sferă financiară, e tot un mizilic. Dragostea adevărată o știi tu,
persoana iubită și câțiva apropiați. Restul…e can-can.
11. Chiar dacă vorbim de copilării, cum ar
fi tik tok, microbul iubirii, așa l-am denumit ideatic( nici nu știam măcar cum
arata, la microscop, dar cred că vom afla într-un final), ce rețetă recomandaţi
cel mai des și-n ce doze?
Timpul petrecut împreună dar și separat. Nu-mi săriți în cap,
însă dacă vreți ca în 10-15 ani, să nu stați unul lângă celălalt, dar pe
telefoane, alegeți să petreceți timp de calitate împreună, dar și separat. Nu
vă neglijați ieșirile cu fetele, ori cu băieții. Eu am o vorbă și anume ne-am născut întregi, să nu uităm asta.
Povestea cu jumătatea mea ține numai
până într-un punct.
12. Vorbim de copilării nefericite, o
"prăjitură alb-negru", amară și fără gust și totodată sursa multelor
probleme, ce s-au acutizat la maturitate. Dacă am vedea copilăria ca pe o tablă
de șah, tu ce piesă ţi-ai atribui și de ce?
Nebunul. A fost întotdeauna piesa mea preferată de la șah. Mi
se pare o piesă plină de viclenie. Eu nu dau pe afară de viclenie însă sunt
mereu atentă la cum joacă adversarul meu. Iar cu nebunul, la o mică neatenție a
adversarului, ai șanse enorme să-I mănânci piesa.
13. De cele mai multe ori, ecografiile la
inimă sunt incomode, mai ales atunci când apar complicații, însă inima noastră e provocată să simtă mai
mult în BPM cu hashtag #rezist. Doar până când, găsim o "gură de vărsare"...pe
partener, familie, poate chiar animalele de companie. Însă, cele două braţe ale
noastre, umane încă, nu robotizate mai speră la o îmbrăţișare, la o dulce
împăcare, la o ceartă-artă. Deci, cum eviţi un conflict, într-o astfel de zi?
Sunt destul de comode ecografiile la inimă. Sunt alte
proceduri mult mai migăloase și chiar dureroase, însă inima chiar are controale
moderate pe o scală a durerii și a confortului. Sunt o fire puternică. Trăiesc
și dacă nu primesc o îmbrățișare. Nu-mi plac lingușelile, deci nu-mi plac
oamenii care se dau cu fundul de pământ când nu primesc un pup de noapte bună. Dacă ești ca mine și vrei să eviți un conflict,
îți iei un moment de cugetare, singur. Nu numai că eviți un conflict, însă,
gândind la rece, știi cum să le aplanezi și pe următoarele.
14. Să ne întoarcem puţin în timp, la etapa
balului de absolvire din liceu. După cum știm, erau mereu puse în lumină bună
și nu erau trecute cu vederea așa ușor. Pe lângă, sănătatea unui zâmbet
sănătos, afișat la profilul popular, este necesară și sănătatea emoţională.
Revenind în prezent, ce fotografie a-i lipi, tu, cea de acum, la dosarul
propriei absolviri?
Una cu mine rânjind cu gura până la urechi. Întotdeauna la
evenimente mi-a plăcut să ies în evidență, pentru că nu am obiceiul să fac asta
zi de zi. La balul absolvirii toată lumea s-a uitat după mine, pentru că am
avut o ținută orientală, cu care am ieșit în evidență. Însă mereu am avut cel
mai puternic accesoriu cu mine, și anume zâmbetul.
15. Facebook ne întreabă la ce ne gândim
zilnic, în mintea ta ce se-ntâmplâ? Nu știu, dacă ai dori să știe toţi, dar
măcar așa din curiozitate, în ce status ești cu propria persoană?
Eu cu mine suntem prietene mai mult decât bune. Am învățat în
ultimii ani multe lucruri despre mine. Sunt o fire puternică, greu de intimidat
e puțin spus. Sunt o fire rece pe care n-o miști din loc cu 2 vorbe aruncate în
vânt, ci mai degrabă ai să scoți de la mine o rotire puternică de ochi, peste
cap. Sunt fericită și împăcată cu mine. Mă iubesc.
16. Ne despart ecrane, camere, patru
pereţi. Online, putem spune că căutam acel shortcut, acel spaţiu de evadare.
Cartea "Iubitul virtual" ne prezintă o astfel de poveste din perioada
liceului. Tu ai citi-o /ai lecturat-o? Ce ţi-a plăcut cel mai mult? Unde ai
evada tu, din online?
Eu evadez zilnic din online. Sau mai bine zis, online-ul e o
evadare mică. Viața mea se desfășoară cât de offline se poate, online-ul a
rămas, în linii mari, un mod de comunicare mai eficient cu cei pe care nu îi am
aproape. Viața mea nu se învârte în jurul online-ului, ci gravitează pe lângă
lucrurile palpabile, din viața reală.
17. O întrebare cât atâția ani de Facebook.
Eu, mi-am făcut cont pe Facebook în 2009. Până acum, din toţi acești ani, plini
de evenimente, ce te-a pus la perete, ce te-a lăsat mască, ce te-a făcut
tablou? Revenind la alte medii de socializare anterioare, precum Hi5, My Space,
ce crezi că ai avut de câștigat, și cât de mult pe o scară de la 1 la 10, te-a
făcut să-ţi apreciezi amintirile, indiferent de natura lor?
Nu am avut niciodată nevoie de o platformă de socializare
care să îmi apreciez amintirile. Am o memorie foarte bună și țin minte tot, așa
că oricând pot să îmi proiectez în minte o amintire frumoasă. În plus, fac
parte din categoria old-school, cu poze încă developate, pentru că ceva
palpabil e mai emoționant decât ceva ce vezi pe un ecran. Foarte rar imaginile
de pe ecran îmi stârnesc o emoție. Am avut multe trăiri, reale, care m-au lăsat mască, însă, cu putere, am trecut prin toate
J Și cel mai important, niciodată nu mi-am pus
problemele pe perete, pe Facebook.
Comentarii
Trimiteți un comentariu