As vrea sa fiu mai mult decât IERI și AZI

As vrea sa fiu mai mult ieri și azi pentru cei ce nu au decât momentul de fata, pentru că nu au TIMP, pentru că nu au decât VREME. Dar care e diferența dintre timp și vreme, parca aduc a același lucru împreună, dar separat par a fi desprinse din povesti diferite. Mi-ai mâncat timpul, mi-am pierdut vremea cu tine, fraze în care se poate observa cât de bine se așează aceste cuvinte. Poate eu nu m-am așezat corect la vremea mea sau la timpul meu, dar oare de ce am preferat perioada mea  oare e ceva între doua, ca să nu te ploua? Poate mi-am preferat umbrela, poate am preferat o altfel de deschidere, cu toate că eu câteodată, ma și închid în mine, ca să deschid prea multe și fără rost. Ferestre, guri, căni( ceva dragut aici), uși și ce o mai fi cu alte explicații sau conotații. 

   As vrea sa fiu mai mult IERI și AZI pentru cei care au plecat dintr-un ieri și s-au întors intr-un azi poate cu mai multe sau cu mai puține decât au avut. Noi nu știu, dacă am avut multe sau puține, ce s-a văzut și înțeles, dar știu că am trăit intr-un ieri și azi, între decizia de a trai intr un trecut și de a trai clipa de azi pentru ca viitorul a fost ceva ce nu va mai fi. 

   As vrea sa fiu mai mult IERI SI AZI pentru momentele în care am zis pas la multe și m-am concentrat la alte vieți decât la a mea. Dar ce se afla între IERI SI AZI, un spațiu, o virgulă, un punct. Spatiul mereu mi s-a părut insuficient ori prea mic sau prea mare, virgulă mereu mi s-a părut ca pune prea multe spatii între noi  iar punctul parcă termina prea repede ce face, de aceea cred m-am preferat pe mine, cred că sunt cratima. 

   As vrea sa fiu mai mult IERI SI AZI pentru clipele în care viata mi a furat ceasul, pe care nu l-am mai simțit la mana, ci în suflet, pentru viata care mi a fost furata, de când a părut interesanta pentru alții. Poate nu mi am dat seama, dar chiar ieri puteam face ceva mai bine decât azi. Dar deja sunt lecții de grădiniță. Dar am trecut prin acele etape și nu mi place să mă întorc la aceleași lecții repetitve, poate benefice pentru unii sau alții. Câteodată e bine sa ți se repete ceva pana înțelegi. De aceea uneori cunoștințele devin complicate atunci când dai înapoi de la cultura, de la viata. 

    As vrea sa fiu mai mult IERI și AZI pentru viata dintre vremuri. E greu să fii în mai multe perioade, cum se cere, dar nevoile cer sacrificii și lupte interioare. Poate m-am lăsat prea ușor doborâta de morile de vânt și am încercat sa ma înțeleg numai pe mine, punând mai sus, nevoile mele decât ale altora. Dar ce faci, când timpul nu te mai ajuta, sa trăiești nici între IERI si AZI, cică tot ai trăit, condiția omului fericit-nefericit. De aceea  ne pierdem între ieri și azi, între trecutul și prezentul nostru, pentru că viitorul ti-l asiguri sau creezi, dar cine să privească la viitor și sa se întoarcă în trecut? Decât EU, care simt atât de multe pentru partea mea de trecut, chiar și pentru partea mea de vina, de m-am întors la a mea China, cum s-ar zice la partea mea mai veche, în ghilimele. 

   Asa am trăit mai mereu, cred, cu de toate, doar ca spatiul asta dintre IERI și AZI, ne-a cam dat de cap. Eu am vrut sa ma bucur mereu de mine și de lucrurile simple, poate nu s așa complicat precum par, și timpul meu nu e de interes mereu, dar am încercat sa asigur ce am putut și eu.

   As vrea sa fiu mai mult IERI decât AZI, pentru că trecutul parcă mi a fost șters cu mana, iar ziua de azi e deja prezenta..unde mi s-au scurs momentele ce le-am trăit, când clipele au fost asa de dulci și nu înțelegem de ce ne luptam sa ne luam unii altora preșul de sub picioare  când "castigurile" sunt pentru fiecare. De orice natura ar fi ele. 

     As vrea sa fiu mai mult IERI decât AZI pentru ca nu știu cât mi a mai rămas din timp, dar sper ca pana AZI sa fi făcut ce a fost mai bine sau mai bun, chiar și cu partile negative. 

   As vrea mai puțin din IERI și mai mult din AZI, ca să înțeleg mai puțin și sa trăiesc mai mult sau cum? As vrea sa pot ierta faptele de IERI și sa ma pot întoarce într un azi mai fericit, dar nu mai simt aproape nimic, decât un oraș tern, rămas în umbra viitorului..poate l-am secătuit de resurse, poate l-am abandonat în alte brate, dar tot al nostru este. 

        Sursa poze:pixabay și iwoodbe.ro