Inainte la birou, nu inapoi...

Inainte la birou era intr-un fel sau altul sau cum am dorit noi sa fie, influentati de factori si circumstanṭe. Multe cuvinte s-au zis după....că mai bine era, că mai bine se făcea si toate verbele insotite de actiunea mai bine era inainte, chiar si la birou, nu doar politic. Deci viziunea asta cu biroul poate capata iz politic. Deoarece avem si o politica ce tine de schimbarea biroului de lucru. Prin urmare avem si poze cu si inainte de pandemie, dar le tinem pentru noi, fiind un birou mai personal asa. Pandemia a venit cu un asalt creativ pentru mine dar si lucruri mai putin placute, precum etapa cu vaccinul.

   Pentru mine, biroul ma duce cu cativa pasi inainte, deoarece chiar de la o varsta frageda, cred că vreo 11 sau mai puṭin, am avut primul meu birou, la care ma jucam de a secretara sau invatatoarea. E un fel de periplu, inainte, inapoi, care m-au costat cateva amintiri sterse. Dar cum lucrurile merg mereu inainte, mai putin inapoi continuam cu reamenajarea spatiului de lucru. La birou lucrurile nu pot merge decat inainte, că inapoi nu e loc sau cam asa ceva. Biroul te si proiectează in trecut, daca vrei asa, dar te conectează cu prezentul si viitorul.

   Prin urmare, la birou petrec mare parte din timp, deoarece imi pregatesc articolele si gandesc ideile de fiecare zi. Credeti sau nu, pe mine la un loc de munca, ma motiveaza spatiul in care lucrez. Cred că nu detin cuvinte, sa-l descriu asa cum as vrea sau as dori, deoarece capata atatea forme diverse, chiar sub ochii mei. Imi place sa vizualizez deja cum arata cu alte proiectii de viitor. 

   Inainte la birou, nu inapoi, pentru că inapoi dau doar racii, iar eu sunt taur si trebuie sa schimb directia. Uneori, dupa cum indica velelele, alteori, ma simt precum un melc ratacitor, in drumul lui alene prin ploaie, alteori ma prea precipit si grabesc pasii. 

    Tindem mereu sa ne intoarcem la ce am lasat in urmă, precum la un loc pustiu pe care l-am locuit o perioada si după l-am abandonat. Doar a fost parte din noi  dar i-am spus intr una din conversatiile cu sine: "Tu stai aici, tu nu ai voie inauntru?". Sinele nostru pustiu, launtric e asemenea unui copil care a fost abandonat in camera sa si care a uitat ca bucuria e si in afara ei. 

    Prin urmare, ce facem cu aceasta bucurie o transformam in AmBucurie, un concept care transforma totul din noi de la interior spre exterior si invers. Astfel, biroul devine locul din care nu mai vrei sa pleci si la care simti ca lasi bucati din tine, pentru ca asa este si ea bucuria, chiar daca te bucura, rupe parti din tine ca sa ti arate, ca bucuria e parte din tine, ca te constituie si te formeaza pe interior si exterior. 

    Cum am slefuit aceasta bucurie, incat sa o tranformam in conceptul Ambucurie, e greu de definit, dar ne-am folosit de resursele noastre interne si externe. Bucuria e lumina e resursa launtrica ce ne face sa continuam, sa aprindem in noi vechi dorinte, pe care să le prelucram in asa fel, incat sa constituie calauza noastra si calea spre obtinerea obiectivelor noastre. 

   Pentru multi dintre noi, lumina trebuie sa cadă din partea stanga, pentru altii din partea dreapta, indiferent de unghiul de iluminare, aceasta reprezinta frecventa cu cu care rezonam la nivel inalt. De ce lumina vine de la nivel superior? 

   Unele cuvinte precum lumina sau bucuria, le ai scrie cu litere mari luminoase, nu de o schioapa, deoarece au asa un mare impact asupra vietile oamenilor. Cand auzi bucurie esre echivalent cu lumina si viceversa. Cand bucuria sau lumina sunt strigate cu litere mari si cand se asociaza impreuna, nu iese decat de o colaborare cu aceleasi atribute. 

    Ne hranim cu bucurie, ne hranim cu lumina, dar e de ajuns pentru a merge inainte la birou, nu inapoi? Ce ne poate da inapoi, decat costul la lumină si faptul ca nu reusim sa economisim sufiecientă energie. De aceea, Light Smart, vine cu solutii inteligente pentru casa, cat si pentru biroul tau.

    Bucuria se alimenteaza, deoarece este o sursă regenerabilă de energie, se preschimbă in ceva ce are culoare, sunet, miros si ambianṭă. La fel, ca si la birou, bucuria merge inainte, deoarece ea confera elanul la orice, chiar si la ceva intortocheat. Ar putea merge si inapoi  atunci cand este intoarsa din drum, dar ea merge numai inainte, rareori inapoi.

    De aceea, bucuria e o manifestare e ceva ce cauta sa-ti ofere acea lipsa, pe care o cauti, acel tandem la care visai de mic copil, acel spatiu in care sa exclami: "Ura, am reusit!, "Ce bine!", s.a.m.d. E un mod de a aprinde in noi, ceea e ars deja, sa mai incercam sa mai reaprindem fitilul creativitatii noastre interioare, inca o dată. Dar, de data asta pe repeat.