Dragostea solitara precum un joc.

Dragostea e ca o joaca de copii. Dar copilul unde-i? Pierdut intr-un labirint. Știm cu toții, că dragostea trece şi prin stomac, dar mai are și alte cai, trasee, serpentine etc. Orice joaca are o miză sau o recompensa. Măcar asa simbolica sau semnificativă. Unde dragoste nu e, am putea spune ca avem limbrici la stomac sau giardia, dar nu e așa că avem guardiani protecției de la Activia. Imunitatea e importantă, așa că anticorpii îmi joacă rolul și-n jocul nostru. Chiar în burtica noastră sub atenta noastră supraveghere. Traseul e cam întortocheat, dar si mâncarea etapele ei, ba chiar ne supune la probe. One to one, one to many. 
De la punctul de start până la proba de finish. Singur sau nepereche, ca șosetele din mașină de spălat ce te mai consolează că dragostea nu-i nici de închiriat, nici de băgat la mașina de spălat. Dragostea e așa cum este EA. Pentru ea, poate fi roz sau vată de zahăr, poate fi neagră precum ciocolata sau un expresso. Din punct, în punct, o continuăm altfel, precum făceam când eram mici în caietele școlare I-IV. E precum cerneala, ce-ţi amintește de primul biletel sau scrisoare de dragoste. Atunci, nu aveai curajul sau nu-ţi găseai cuvintele, poate erau într-o altă gamă sau pe alt portativ. Însă, draga mea, te strigă în dativ...să o chemi și să-i rostești monosilabic, doar 2 cuvinte: Te...pup, pa pa...și iubesc.
 Ce literaturâ, când dragostea e în temă și preludiul în schemă. Când dragostea e chiar opera literară, doar scrisă cu alte cuvinte și în alte spaţii atemporale. 
 Biped ca și definiție, mă deplasez către tine, ghidat de ritmul tău metronom. De fiecare dată, mă simt un alt om. Mă ai lângă tine, învaţă-mă să zbor, în braţe să-ţi cad. Nu știu dacă pe scara Richter, ca la un cutremur, dar m-am plictisit să fie Izvoarele-n epicentru. Aceeași placă, chiar și-n nuanţe de gri, pavaje și pavele în geometrii. Ce să mai știi despre o stradă, renumită pentru Godzilla, de s-a surpat Pământul de la prea mult F și G. Atâtea greutate să suporți pe cap de locuitor și pas de umanoid. La un moment dat, mai și cedezi trecerea, dar cred că nu au fost bune măsurătorile și a cedat. Groapa în asfalt, s-a făcut. Dar, noi am făcut luntre și punte, să o depășim. Nu știu, dacă am trecut Dunărea sau marea, dar prieteni cu beneficii, tot am fost, cel mai bine știe, Denisa Luntraru, s-ar putea să fi văzut la ea în cărți, eram descoperit-o pe Instagram ßi Facebook. 
Când virtualul întâlnește online-ul sau altfel spus când puntea dintre noi, devine mai accesibilă. M-aș putea prăbuși în deziluzii, dar cred că nu e cazul. Sunt eu acolo, când ai fi putut fi tu sau eu, acela care e mereu de partea ta, ca într-un joc de Solitaire. Cum e cu codul de acces? Parola comuna: follow me, follow you sau follow 4 follow. 
  Dacă tot ziceam că am citit în cărți despre dama de pică, că sunt destule pe reţele de socializare, dar noi le filtrăm. Până și Connect-R i-a dedicat o piesă, să o integreze undeva.
Nu știu ce s-or fi întâmplat cu Regele și Regina de inimă roșie poate i-o fi durut în trefla sau poate nu le-au ieșit combinațiile norocoase. Pe cine sa mai cari, dacă nu-ţi pică niciun decar sau un As de inimă roșie. Cine știe gelozii, joc de piese sau chiar feţe-feţe până dai nas în nas cu Joker-ul.
Jokero, un moment conține, jokero . Dar altceva nu mai vrei? Un Jackpot, o combinație câștigătoare sau ceva alinatoare, când joc 8 pool prin ţări străine. 
Cartea "Iubitul Virtual" e pui, pe lângă ce facem noi, deja deschidem niște paranteze și nu ni se mai pare așa complicat, traiului online. Parcă nu e așa radical, dacă scoatem rădăcina pătrată și aproximativ prin rotunjire. Ce facem noi, e matematică pură, derivările vă rog pe centură, să nu mai ocolesc drumul...chiar nu vă înțeleg. 
Întorcându-ne la școală, cu sau fără sponsorizare, dacă e să înveți, înveți și așa, pe băncile școlii, dacă nu din buchia cărţii. 
[v] Dar să nu derivăm de la sensul original, ci să ne menținem direcţia: pur orientativă, nu ostentativă. 
[ ] Ca sa nu ne apucam de demonstrații, că ne întindem pe vreo 3 pagini sau table magnetice.. si n-am avem bani de marker. Dar Slava-Domnului ca avem la dispoziție atâtea magazine online, de papetărie și birotica, precum: 
Ca si atașament, adaug o poză la CV, din aceea color, nu alb-negru, că mă ia cu depresie. O prind tot cu agrafe colorate, ca în rama aceea de la Pepco, ca un achievement. Right?! Sau mai bine, desenez că alţii se prind mai greu...dar de când cu piesa lui Feli-Creioane colorate, cred și radieră și-a întrat mai bine-n rol. Am văzut la Kaufland, câteva simpatice cu diverse fructe sau obiecte 3+. Eu, mai pe clasic, așa, cu una simplă sau cea de la creion și cele HB pentru sublinierea sau accentuare( originea stilului Bold si Underline ). 
Punctul sau linia nu au umbre, au continuitate. Aceasta dă naștere la forme. 
În spatele lor, există un El sau o Ea care conturează viaţa sau povestea. Cum începi, ce alegi să accentuezi...în fază ludică, ideile prind viață pe pereţi, la vârste fragede. Tu, unde ai rămas cu pata de culoare? Cred că e #behindtheshadows. De câte gradient-uri ai nevoie, să obții niște reflecții pe gustul tău? Eu prefer pastel, să încălzesc vocile din walls-urile trecutului. Nu știu dacă să dau cu wipe in-wipe out sau cu swipe up. Nu știu, care e mai de efect. M-am înecat în prea mult diluant, trebuie să-l mai subțiri cu acetona. Ce miros înţepător. Da, bine că există vopsele lavabile cu ioni de argint, precum Savana dă culoare. Nu mai știu, cum e cu puterea de acoperire, dar cu siguranță scăpat de petele de igrasie. Cu pereții, m-am aranjat, de au rămas vecinii tablou. De pus în ramă pe Facebook, la loc de cinste. Cine să mă imite de când Ion și cu al lui hastag: #FiiCaIon. Economie pe scară și timp de grătar. Fără fumuri, că schimbăm prea multe becuri.. economice, desigur.
       De la atâta lavabil, umbrele au început să se sfătuiască între ele. Cred că e fantoma prietenoasă, Fliper, că eu cu ea am crescut. De când mă uitam la desene animate pe Jetix(Fox Kids). Câte amintiri umbrite, de anii scurși, fără culoare. Dar unde s-a dus? E posibil, să se fi ascuns într-o aplicație, că s-a mărit impozitul pe scară și a ajuns pe Snapchat cu taxă la pozat. Fiecare avem câte una. Mai ţii minte, când te-ai speriat de propria ta umbră. Erai mic(ă) pe atunci, când se scria în caietul cu dungi, pe atunci și eram TOŢI, băiețelul în pijamale. Cred că aștepta și el, o descriere #maialtfel, că s-a plictisit să aibă aceeași #replică de speriat copii, ba chiar și adulții în toată firea. Gata și cu ea. Am trecut pe Snapchat. Dacă mă întâlniţi, să mă salutari, poate #tecunoscdeundeva sau tu pe mine. 
       Pacman, pac și #yo, să-mi hrănesc curiozitatea cu vitamine bune și stimulente naturale. S-ar putea, ca motivaţia să vină din spate, adică de la generația dintre ani, cred că aia e mai indecisă și se bagă aiurea pe alt traseu. 
Pe cine aș putea lua eu de pe drum? Dacă mă întâlnesc cu Sf. Miercuri, s-ar putea să fiu luminat de Mercury Lightening, mai merg ceva bucată de vreme și dau de Sf. Vineri și ale ei, norocoase, bine că nu, 666. I-am depășit cu 111%, deci ruta corectă e 777. 
Acum că le-am descifrat și pe aceastea din binar, e timpul să recalculăm șansele de a găsi traiectoria până la cadoul ideal, de Valentine's Day. Am înțeles că sunt refrenul din viaţa ta, dar lipsesc strofele. 
Cred că le-am pierdut la karaoke la Forza ZU sau la răscruce de vânturi. 
Să vedem ce vânt te aduce pe aici. Cred că vii din sud-vest, prea ești pornit pe noi și nici n-o dai la întors...decât pe dos. Dacă tot cărticele pe faţă, sâ rămânem la semnificația zilelor noastre. Deci, când ne plângem noi? De sărbători, de 1,8 Martie și de zilele cu soţ, precum "Ziua Îndrăgostiţilor". 

    Dintr-o inimă ne naștem, dintr-una ne hrănim, pe una o câștigăm, cu ea fredonăm, dar ce uităm: ritmul și cadenţa versurilor.

Dacă tot zici că ești piesă, vino cu o idee / sugestie, care să contrabalanseze situația. 
Ca să ne mai dezamorţim, hai cu o spânzurătoare de idei de cadouri, că ţomanap a cam ieșit din uz. De când cu orientarea la geografie, mi-ai ieșit și mediile la chimie. Dintre noi, bineînțeles.

Nu știu dacă, ziua de vineri, e o zi norocoasă pentru cifre sau contabili, însă eu am ceva socoteli nerezolvate. Poate vă aruncați un ochi peste articol. Mulţumesc! :D

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inainte la birou, nu inapoi...

Noile alegeri vestimentare iti bat la usa!

Scrisoare catre viata