Picatura de aur ce te face creativ

Sunt vise cladite din lut, ce dau forma imaginaṭiei și mă fac să iubesc. Să scot o formă din tot sau un tot deformat. Dar eu iubesc picaturile sau picatura din tot, deoarece o consider esenta, vitamina pură.

    Beau cate putin, scriu catusi de putin, deoarece am nevoie de acea picatura, care să fie de cerneala, poate sau nu. Acea picatura, care să fie urma unor eventualele scrieri. Am picurat din stilou, si a iesit o operă de artă. Am vopsit literele cu alte culori si le-am transformat in vitralii, ce mă oglindesc pe mine. Ma uit după picaturi, picatura care a umplut paharul, oare unde o gasesc ? Pe Facebook, pe insta, pe youtube? Hmm...e de cercetat. Picaturile ma uda, mă fac să arat altfel decat ud leoarcă, decat in scris. Doar picaturile scrise nu storc nimic decat creiere si minti, cele ude, fac lucrurile să crească, ca și in scris. Cu cât torni mai mult, cu atât va crește valoarea pe care o oferi. Insă, picaturile de roua ce creeză în natura? Decat prospetime, vitalitate. 

     Unde a căzut ultima dată, acea picatura care a facut ca totul sa se transforme? Intr un bol cu apa, ce a creat cercuri de apa si care a improscat in laturi sau pe pamant si a facut ca totul sa rasara ca pentru prima dată.

     Picaturile cad de a valma, de a sirul si se topesc usor, transformandu-se intr-o baltă de cuvinte, in care plutesc alene si se dezmiardă cu razele soarelui.