De faţă cu un oarecare. De faţă cu nimeni

E greu să ne privim prin ferestre, care ne arată altfel, care ne arată oglinzi: biconcave sau convexe. Ne arătăm diverși, doar că avem altfel de reflecții. Uneori, ne place ce vedem, alteori, nu, deoarece ne întâlnim cu un oarecare, cu un nimeni, rareori cineva. Dorim să părem altcineva, dar ne simţim nimeni, când suntem priviţi de altfel de cadre. Ne simţim, oarecare când prezentăm dezinteres în faţa altora, deoarece interes au prezentat destui. Nu suntem nici la mila cuiva, deloc poate la mila statului sau privațiuni, dar de ne stă în natură, să ne plângem de una și de alta...mai ales în faţa unei camere, pentru a părea credibili, pentru a ne prezenta situația materială sau socială? Unii din asta trăiesc. Deci de ce să le o luăm și pe asta, poate e singurul lor motiv de bucurie?
   Tăiem fiecare felie de pâine, deoarece știm că fiecare contează și fiecare are gust, deoarece e la fel, ca și cealaltă. În cazul, celei feliat nu mai depunem efort, ci doar întindem pateul pe pâine și asezonat cu roșii și măsline. Ce mic dejun copios.
    De faţă cu un oarecare, nu știi ce să zici, de faţă cu un nimeni, nu știi ce să afișezi, dar de faţa cu tine, de ce te ascunzi de tine, de vulnerabilitățile tale? Ne vedem în oglindă, deoarece și concurenţa e în oglindă. Nu ne putem privi altfel, deoarece mereu ce e între noi, ne aparține și trebuie împărţit cu bune și cu rele. Poate fi un fel de mâncare, un bun comun sau altceva. Tragem fiecare de partea fiecăruia, ca să ne ajungă, doar că mereu suferă cel dintre noi.
   De faţă cu un oarecare, de faţă cu nimeni, se întâmplă multe. Dar de faţă cu tine, ce se întâmplă, se întâmplă multe, la care asiști, la care privești, la care ești observator sau la care închizi ochii. De faţa cu un oarecare sau un nimeni, poţi zâmbi, poţi fi tu, așa cum ești în zilele tale bune sau proaste, poţi să te prostești, să te strâmbi, să o dai în penibil, fără a fi judecat sau luat în derâdere. 
    De faţă cu un oarecare sau un nimeni, căutăm înţelegere, căutăm ascultare sau afecțiune. De faţă cu noi, ne eschivăm sau fugim, cu toate că poate vrem sa stăm, să rămânem, dar nu așa. De faţă cu tine, găsești răspunsurile, uiți și întrebările sau te pierzi la mijloc. Dar de faţa cu alţii, de ce nu poţi fi tu? De ce te ascunzi, îţi pui măști sau omiţi în a te prezenta așa cum ești. Ţi-e teamă, că mulţi te cunosc, mulţi te știu și nu mai prezinţi interes sau nu ești de actualitate. Poţi fi luat drept un lot, fără valabilitate, care te întoarce pe toate părțile, pentru a te descoperi sau a vedea ceva la tine. Dar nimic nu e nou, toate vechi. De la prezentare până la deschidere, nimic care să reprezinte mister. Așa te oferi și tu, ca un produs, care nu mai are nimic de oferit, de păstrat pentru el / ea. Pentru mine, poţi fi o decizie de impuls sau o pofta de moment, dar eu te vreau BUCURIA MEA. Poate așa durează, ţine mai mult toată starea asta efervescentă. 
   Câte să mai scot despre mine, ca să mă preferi în orice formă și să apreciezi orice ai, indiferent căt de ieftin ar arăta. E un produs și ăla. Mai ales, dacă ţii la bani. De faţă cu un oarecare sau de faţă cu un nimeni, ne ascundem deciziile de cumpărare, deoarece vrem să impresionăm, dorim să fim aceia despre care se vorbește, din aceia buni, nu expirați. De aceea, e nevoie de sortare, dar câteodată are loc natural. 
    Cumpărăm din nevoie, păstrăm pentru noi, dar de ce ni se epuizează totul? Unde l-am pus, unde l-am lăsat ultima dată? Pe un raft, pe un etajeră, de pe care nu am mai șters praful, la o rubrică despre care nu am mai auzit de mult sau la rubrica noutăți? De fapt, cine tot susţine acest consum și unde se duce totul, când se pierde gustul și mirosul? Te mai poţi bucura de ele, de ce miroși, de ceea ce atingi, de ceea ce emani? 
    De faţă cu un oarecare, de faţă cu un nimeni, ne pierdem poate chiar și rostul sau sensul, când vedem ca nu avem căutare, că nu suntem ce trebuie, că nu suntem simţiţi sau apreciați așa cum am vrea. Dar de câte reacții e nevoie, pentru a mă ridica la limita așteptărilor tale? Unde să-mi duc viselele, să nu se năruie, să nu mi se topească sau frângă aripile crescute cu efort? Departe de tine, departe de noi, acel noi, care nu-mi place, care nu mă sensibilizează în nici un fel, deoarece nu ești tu. Pentru că tu, èști EMOŢIE și HRANĂ VIE. Tu îmi dai culoare și sentiment, tu mi te scurgi în mod latent.
   De aceea, de faţă, cu oricine mai disimulăm stări, ca să nu-i pierdem și pe cei, pe care îi mai avem. Așa fug, mâncând pământul, când vine vorba de muncă sau treaba. E greu să te prefaci, când nu ești genul, dar pentru ei sunt doar niște vorbe. De faţă, cu un oarecare sau cu nimeni, avem gesturi, mimici, grimase, aplauze, ne exprimăm în modul nostru, dar ni se iau și acestea, tot prin vorbe sau cuvinte. De zici, că a venit perioada secerișului șaua tăiatul din salariu. În loc să tai din gesturi, mai bine fă unul. Dar sa le ai și pe acestea, să nu-ţi fie impozitate. De câte ori, te poţi repetă în cuvinte sau gesturi, care să fii înţeles sau prost înţeles, că și aia e o înţelegere? 
   De ce simţim mereu, să justificam orice gest, orice mișcare, orice afect, de faţa cu un oarecare, de faţa cu un nimeni, deoarece nu sunt la locul lor. Atunci, cum să ne comportăm? Așa nu e bine, așa nu e bine, dar CUM ERA mai bine? Pentru că mereu ne raportăm la trecut, de cum era înainte, înainte de ce? Înainte de noi, înainte de voi sau înainte de alte măsuri de austeritate?
   Dorim și noi, să trăim alături de voi, dar de ce ne îndepărtăm unii de alţii, dacă unii caută apropiere, în timp ce alţii vor distanţă. Deci, nici așa, nici așa. Dar în ce se măsoară aceasta diștanţă? Uneori, în km, în bani, în ore, alteori în îmbrățișări virtuale. Dar ne putem lua cu toţi în braţe? Sau e prea mult pentru tine, să iei în cârcă și bagajele altora sau experientele altora de o viaţă sau poate mai mult, pentru că ultima dată, ne-a ajuns doar de caramele.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Inainte la birou, nu inapoi...

Umblu dupa un post bun! Rătăcea pe o stradă fără nume.

Noile alegeri vestimentare iti bat la usa!