Copilarie furata prematur

Infantil~maturitate infantila~matur

Tetris-unul dintre jocurile care poate a marcat a mea copilarie,acel dispozitiv de joc in care construiai un mozaic de piese ca intr-un puzzle.Acum aflata la varsta maturitatii aranjezi,rearanjezi piesele din puzzle-ul vietii tale.Ca si in joc o singura mutare gresita si esti cu un pas mai aproape de esec, o etapa a vietii se termina prost cand epuizezi toate incercarile,iar Game is over.

                                                                      sursa:mixtopia.ro

Acum la varsta maturitatii,jocul se joaca dupa aceleasi reguli,dar de data aceasta,mutarile au loc intr-un spatiu deschis:propria ta viata.Nu ai unde sa fugi,te lovesti mereu de acelasi zid invizibil.
Mi-a atras atentia titlul unei cartii care cred ca se pliaza foarte bine pe tema subiectului si anume :"In jocurile maturitatii ramane urma copilariei"-carte scrisa de Amos Oz,afirmatia cu care sunt si eu de acord.
Cine nu-si aduce aminte cel mai jucat joc al copilariei: sotronul.Acele patratele desenate de acele maini micute si firave pe asfalt,in fata blocului.
 Jocurile care au facut parte din copilaria mea au fost "Comoara lui Piticot" si "Nu te supara frate".
Regulile erau simple: un zar si cativa pioni in traducere matura,sa zic asa "Jocul vietii" -oamenii in mainile propriului destin.Uneori il poti alegi,uneori te alege el pe tine.Oricum ar fi,trebuie sa-l urmezi.
Zarul se rostogolea pe spatiul de joc si se oprea la o  singura cifra de la 1 la 6.Ce numar indica zarul tot atatea casute inaintai.Ca si-n viata norocul iti poate surade,sa dai un 6 sau daca nu, mai dreptul la o sansa,la o unica incercare.Acel traseu,labirint al jocului reprezinta drumul vietii tale.In joc,la fel ca in viata intalnim obstacole,anumite praguri pe care trebuie sa invatam sa le depasim.Pot fi capcane,piedici,lucruri care te opresc pentru un moment sa avansezi,sa evoluezi ca om.
Gandindu-ma la viata in general,in tot ansamblu ei cu bune si cu rele,cu suisuri si coborasuri,cu oameni buni si mai putini buni,ca sa nu zic rai,cu toate ca aceasta este realitatea vietii pe care o traim,am realizat aceasta asociere a vietii considerat de mine un "joc al maturitatii.cu jocul "Comoara lui Piticot".
Pentru a intelege mai bine de ce am facut aceasta asociere,voi explica ce semnificatii am gasit fiecarui element al jocului ca elemente caracteristice maturitatii.

Jocul copilariei "Comoara lui Piticot" versus "Jocul maturitatii"-Viata de adult



Simboluri si asocieri:

zar-destin
pioni-oamenii
spatiul/plansa de joc-mediul in care traim
casutele "stai o tura"-cumpenele vietii
avansarea in casute-suisurile vietii 
pasii facuti inapoi-coborasurile vietii




Acest joc l-am primit de Mos Craciun,sa fi avut atunci vreo 10-12 anisori.De cand l-am jucat prima data,devenea un obiciei ca in momentul in care veneau copii prietenilor din familie,sa jucam macar o data acest joc.Imi placea sa pornesc pe un drum ,chiar si cu obstacole, pentru ca intr-un final sa ajung acolo la linia de finish.
La fel ca in joc , ai un drum de parcurs in viata.De cele mai multe ori ai o tinta clara, stii  unde vrei sa ajungi.
Esti constienta ca odata ce ai pornit pe acel drum trebuie sa mergi pana la capat.Poate nu stii daac acel drum duce undeva anume sau constati ca doar te invarti in cerc.Esti un pion in mainile unui destin care decide intr-un fel sau altul in ce directie va merge viata ta.
Ca si-n joc,in viata exista reguli de care esti liber sa tii sau nu cont,insa in functie de alegerea facuta ,vei suporta sau nu consecintele.

La varsta copilariei iei totul ca pe un joc,dar prin trecerea la jocurile maturitatii devii mai responsabil,ai de luat decizii.Fiecare zi e o noua provocare,e o lupta pe care o duci cu tine si cu propria viata.La fiecare pas pe care il faci, ti-e teama pentru ca nu stii ce va urma,de aceea trebuie sa-ti asumi riscuri si esecuri,deziluzii si dezamagiri intr-o lume pe care acum o vezi cu alti ochi,nu e acea lume privita prin ochii unui copil:pura,inocenta,in care binele mereu invinge.Si cand te lovesti de aceasta crunta realitate,iti spui de ce s-a schimbat asa de mult,cand de fapt asa a fost mereu,doar tu,copil fiind nu ai vrut sa vezi asta.

In drumul tau intalnesti obstacole,piedici care pot sta in calea fericirii sau a succesului tau.De fiecare data viata te incearca te spune la teste,unele mai usoare, altele mai grele,tu trebuie sa ai rabdare si putere  sa le treci cu brio.Ca si in joc apar personajele negative sau dusmanii care vor sa-ti infranga elanul,sa te faca sa renunti la drumul tau.

Viata ca joc al maturitatii poate fi un drum lung,anevoios cu piedici si dezamagiri,dar renuntarea nu e cea ma buna solutie.Inseamna ca esti las,ca le faci jocul celor care vor sa te vada invins,de aceea tu trebuie sa te ridici si sa fii mai puternic ca ei.


"Nu te supara frate"- asociat cu jocul disputelor dintre oamenii aflati la maturitate.Cand esti adult,apar neintelegeri,invidii,certuri din varii motive.In jocul celor mari ,inevitabil  apare urzeala,se nasc intrigi si comploturi.Fiecare isi vede propriile interese si lupta pentru realizarea lor,nu priveste in urma sa.



Jocul cu papusile, de a mama si de a tata pentru unii copii au ramas doar o amintire.Ma refer aici la cei care de la varste fragede au trecut prea rapid de la jocurile copilariei la jocurile maturitatii.

In mediile mai putin dezvoltate,sarace si defavorizate,copiii sunt invatati sa munceasca de mici,sa deprinda tehnici de vanatoare sau de lupta, desfasurand activitati care nu sunt specifice varstei lor.


Cand unii copii se joaca, deseneaza in fata blocului sau se intrec la jocuri in levels ,altii invata regulile supravietuirii in "jungla " vietii,pe care au descoperit-o mult prea devreme,pentru a o intelege si a da piept cu insasi viata,asa cum este ea.Si nu e roz,ca in basmele copilariei.Aceastia se maturizeaza prematur si lupta pentru a-si asigura traiul si sansa la viata  ca in "Jocurile Foamei" in care douazeci si patru de adolescenti sunt rapiti de langa familiile lor si aruncati intr-un joc in care se da o lupta intre viata si moarte.Cine e mai puternic si are "Scoala de lupta"-antrenamentul dinainte de razboi,va castiga.Cine e mai slab,va pierde batalia.


In concluzie,copilaria este o perioada importanta a vietii fiecarei persoane.De copilarie ne leaga cele mai frumoase amintiri.Nimeni nu are dreptul sa ne priveze de ea.
Uneori si oamenii mari devin din nou copii,retraiesc acele clipe minunate prin prisma propriilor copiii.

Acest articol a fost scris pentru Super Blog 2013.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Speranța înlocuiește pereții haosului

Inteligenta artificiala un mod de adresare impersonala? Mai transmite ea ceva?

Vinul care mă poartă pe aripile simțurilor. O oprire la Beciul Domnesc.