Când dragostea e din piese de lego

Când dragostea pentru SuperBlog e din piese de lego...
Au fost doua părți de lego, despărțite de un ego, mare sau mic. Exact timpul pentru care timpul nu a mai semnificat nimic pentru noi și ne-am despărțit nu doar in silabe, ci în părți egale cu suma tuturor cuvintelor nerostite pe tabla. Una e tabla de joc , alta tabla de lego. As fi deschis toate inimile, dar m-am oprit la a ta, părea mai zgomotoasa, dar totuși cea mai linistita inima dintre noi..nu pentru ca nu ar fi avut un zbucium sufletesc niciodată, dar prea ne-am uitat la tine, la a ta parte și pregătire interioara. Eram ca niște piese de legi ușor de asamblat, dacă ne-ar fi potrivit cineva perfect din toate colturile lumii, poate. Poate am fost fixați de atâția factori externi, pe care i-am numit sponsorii dragostei noastre. Ne-am ratacit pe tot globul, precum niște piese de lego, pentru că nu știam sa ne potrivim întru-totul. Poate asta era și efectul sa fim nepotriviti intr-o lume potrivita. Suntem atât de despărțiți prin lume, ca piesele de lego, am fost mereu noi și ne-am apropiat pentru o potrivire. Nu mai știu de ce piesele de lego au atâtea moduri de a se apropia de fiecare bucata, chiar și de carton. Suntem uneori nevoiți sa renunțăm la piesele ce nu se potrivesc în șablon. Poate e altul tiparul, poate e de alta natura totul. Dar nu știm de ce piesele de lego nu sunt asa de selective cu dragostea. Aleg sa se potrivească mereu cu cine le este apropiat sau nu ca și forma, fond etc. Poate s-au unit toate și una a rămas lipsa sau in plus. Câteodată ești TU sau EU în piese de lego. Pentru dragostea noastră, ești parte din noi. Și asta, nu mai știu ce mai este o piesa de lego pe care nu o pot înțelege la nesfârșit.. sau poate un întreg care are nevoie de un minus sau un plus sa funcționeze. Dragostea în piese de lego dărâmă multe dar pe noi, nu. Sau cel puțin asa ar trebui, să ne lege precum am început. Cu dragostea în piese de lego ne-am potrivit de mici, de mari, dar am reușit împreună să facem imaginea de ansamblu. Pentru ca nu mai știm de ce ansamblul nostru pierde asa de mult în piese de dragoste? Pentru ca dragostea ansambleaza multe, le grupează pe cele vii și le da uitării intr-un sertar pe cele vechi și nostalgice, vechi. Ni mai înțeleg de ce am ajuns pana aici sa aflu că pot reuși sa fac o piesa de dragoste precum SuperBlog sa sune asa. Dar lego-ul nu suna niciodată intr-un fel pentru că nu are sunet, e foar o piesa de rezistenta. De aceea, timpul ne separa atât și ne sterge on fiecare moment etapele mai puțin plăcute, să păstrăm amintirea vie a unei dragoste vii. Dragostea în piese de lego..m-a legat poate altceva ce poate nu am inteles din prima, poate sunt ceva ce timpul nu a înțeles decât o data sau niciodată. Nu mai înțeleg de ce piesele de lego, ma întorc mereu în copilăria mea, pe care am uitat ca am construit-o ani cu ani de munca și perseverenta. Ni mai sunt mic, nici ce am fost, pentru că o construcție se numai și demonteaz de multe ori cu anumite costuri, dar eu am bifat timpul pe acest Pamant. Poate bine, poate prost, dar cred ca am făcut pe cineva fericit(a)...cu dragostea mea în piese de lego. Deci, a început SuperBlog 2026.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Un strop pentru fiecare reușita! Cu Monini, preparate de elita!

Speranța înlocuiește pereții haosului

Inteligenta artificiala un mod de adresare impersonala? Mai transmite ea ceva?