O noapte in amurg

                                    
1.O noapte in amurg                                
In sufletul unui demiurg,
Trist si solitar,
Inecat in propriul amar.

2.Sub vatra lunii,
Se intrezaresc mii si mii
A stelelor faclii.
 3.Sub umbra unui tei,
 Cu al sau condei,
 Schiteaza in linii ample,
Potretul unui tinere doamne.

4.O viata boema     
Simpla si lejera                                                                                   
O extravaganta                                            
De inalta maniera,                                   
Intr-o lume atat de mizera.      

5.Ea,o perfectiune intruchipata     
  In capodopere de arta
  O naturalete infantila
  O privire docila,
 Un zambet inocent,
 Un cutum evident
 Involuntar,inert.
                                                               
6.Ochii ei de un albastru pur,
Sclipiri de stele in amurg.
Stele care nu se vor stinge vreodata,
Raman si parca asteapta,
Sa-i mai privesc macar o data,
Sa ma scufund iar in albastrul lor,
Albastrul cerurilor,
Sa-i privesc cu dor.
                                                    
7.Zambetul ei gingas si surazator,
Mi-a adus soarele,
Cand eu aveam doar nori.
Mi-a alinat sufletul
De atatea ori..

 8.Parfumul ei nu s-a sters,
Il simt ca si atunci;
Cu note florale si arome dulci,
Ce ma-mbie la visare,
Si la o profunda contemplare.
9.Ma jucam prin parul ei adesea,                  
Iar ea imi zambea.                                     
Ii sopteam cuvinte dulci                             
Si soapte de iubire,                                       
Ne promiteam                                              
Ca nu ne vom gandi                                     
Vreodata la despartire.     

10.In asta noapte de amurg
Sunt stele care se sting,
Nu ma mai asteapta,
Ca si altadata,
Sa-i mai privesc
Macar o data
Si sa-i uit.
11.O noapte in amurg ,
In sufletul unui demiurg,
Ratacit in intunericul obscur,
Fara al ochilor albastru pur,
Sub al lunii abajur,
Singur si confuz.

12.Eu ma plimb printre ruine,
Ruinele unui iubiri
Care s-a spulberat,
De pe azi pe amine.



                                        Autor: DIANA

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Noile alegeri vestimentare iti bat la usa!

Imagine
Sezonul de toamna-iarna incepe sa bata la usă. Noile alegeri vestimentare se aliniaza la start. E vremea sa incepi cautarile. Nu mai lasa totul pe ultima suta de metri. Rezolva aceasta problema de la bun inceput. Mi se pare ca dulapul, deja cere a nou, asa ca, te invit sa-i indeplinesti dorinta. Nu stiu care sunt dorintele tale pentru sezonul de anul acesta, dar eu simt oarecum alegerile tale. Poate te intrebi cum? Cand tu nu stiai, m-am strecurat in lista de dorinte si le-am aflat. Nu o sa divulg totul, dar macar cateva ca sa inspiram alte fete, tinere, cu siguranta.    Toamna nu e toamna, daca nu simtim ca pasim cu incredere in noul sezon. Fiecare frunza si a ei textura, ne duce cu gandul la textura materialelor. Uneori simpla si fragila, alteori grosiera si puternica. Cu ce ai asemana aceste texturi? Cu vantul ce le schimba din vechi in nou sau cu soarele ce le atinge usor, schimbandu-le nuantele si pattern-urile.   Tot cu aceasta idee, vom porni in periplul nostru in de
Citiți mai multe

Inainte la birou, nu inapoi...

Imagine
Inainte la birou era intr-un fel sau altul sau cum am dorit noi sa fie, influentati de factori si circumstanṭe. Multe cuvinte s-au zis după....că mai bine era, că mai bine se făcea si toate verbele insotite de actiunea mai bine era inainte, chiar si la birou, nu doar politic. Deci viziunea asta cu biroul poate capata iz politic. Deoarece avem si o politica ce tine de schimbarea biroului de lucru. Prin urmare avem si poze cu si inainte de pandemie, dar le tinem pentru noi, fiind un birou mai personal asa. Pandemia a venit cu un asalt creativ pentru mine dar si lucruri mai putin placute, precum etapa cu vaccinul.    Pentru mine, biroul ma duce cu cativa pasi inainte, deoarece chiar de la o varsta frageda, cred că vreo 11 sau mai puṭin, am avut primul meu birou, la care ma jucam de a secretara sau invatatoarea. E un fel de periplu, inainte, inapoi, care m-au costat cateva amintiri sterse. Dar cum lucrurile merg mereu inainte, mai putin inapoi continuam cu reamenajarea spatiulu
Citiți mai multe

Umblu dupa un post bun! Rătăcea pe o stradă fără nume.

Imagine
Umblu dupa un post bun! Rătăcea pe o stradă fără nume... chiar când credeam că l-am gasit s-au schimbat pașii în aplicarea lui. De genul, când eu stiu dansul, tu schimbi muzica, dar stateam si ma gandeam la mancare, oare daca aplicam si in cazul ei, acest lucru, e generic valabil? Oare pastele, dansează după muzica lor sau muzica din oală sau cratiṭă?    Recent, ratăceam pe o stradă făra nume, era chiar ea, cea pe care imi pierdeam zilele si noptile, cautand franturi din ceea ce avea să reprezinte un post bun. Prima dată, nu l-am găsit în forma mult dorită, a trebuit să mai retușez pe ici  pe colo, câte ceva, dar sperăm sa iasa de o izbandă, chiar si în bucătărie. Prima dată, l-am găsit cam vegetal cred ca nu mânca carne, ca nu se lipea nici in post de el, decat actiuni vagi: fă o pe asta, si pe asta și pe asta. Si cam atât, te descurci tu cumva.     Dar de aici si până a găsi reteta care să mă facă pe mine  sau pe cititori să aleagă un post cu mai puṭine sarcini de lucru,
Citiți mai multe